Motivul pentru care nu mai circulă trenurile între România și Serbia (Timișoara - Vârșeț)

Iată răspunsul oficial primit în 31 ianuarie 2024 de la CFR Călători legat de lipsa unui tren care să asigure legătura feroviară între România și Serbia, mai exact între Timișoara Nord și Vârșeț. În trecut, ne amintim faptul că o altă legătură feroviară era și cea între Jimbolia și Kikinda, linie închisă și ea traficului de călători de mai mulți ani.

Calea ferată Timișoara Nord - Vârșeț văzută în Serbia, la Vârșeț, spre Timișoara, la intersecția acesteia cu strada Dejan Brankov. Linia din dreapta era cea care, acum zeci de ani, ajungea la Jamul Mare și, de acolo, mai departe, forma magistrala Gătaia - Buziaș - Lugoj - Ilia (Google Street View, septembrie 2014)

În prezent, între România și Serbia nu este asigurat transportul feroviar cu trenuri de călători, fiind suspendată circulația trenurilor internaționale începând cu data de 01 august 2017, urmare refuzului părții sârbe de a plăti cheltuielile cu tracţiunea.

Mai mult, şi discuţiile ulterioare purtate cu operatorul feroviar sârb, confirmă punctul de vedere exprimat de către aceştia în momentul reluării negocierii, în fapt, neacceptarea de către partea sârbă a plăţii prestaţiilor de tracţiune pe frontieră, chiar şi în condiţiile reluării circulaţiei.

Astfel, toate convenţiile care se încheie între operatorii feroviari naţionali de transport ( ex: CFR Călători – BZD, CFR Călători – MAV Start), stabilesc clar modalitatea în care cel care angrenează cheltuieli cu operarea pe teritoriul celuilalt operator feroviar îşi va recupera costurile de tracţiune, fiind condiţii definitorii.

Este de menţionat şi faptul că partea sârbă, înregistrează din anii anteriori, o restanţă la plata prestaţiei de operare pe frontieră. Precizăm că CFR Călători este în continuare deschisă discuțiilor cu partea sârbă în scopul negocierii reluării traficului feroviar de călători între România și Serbia, în condiții de echilibru financiar.

Nicio parte din textul și fotografiile articolului nu pot fi preluate fără acordul autorului și cu citarea sursei cu link activ către articol. 

© Flavius-Sebastian Ignea / 4 februarie 2024

În 2024, trenurile vor circula din nou între Sânnicolaul Mare și Cenad!

În 25 octombrie 2023, pe site-ul oficial al celor de la Regio Călători era postat un anunț prin care publicul călător era informat că trenurile nu vor mai circula pe secția Sânnicolaul Mare - Cenad. Motivul invocat a fost ”închiderea accidentală a liniei”. 

Ca simplu călător, este destul de greu să-ți poți da seama ce înseamnă asta. Altfe informații sau anunțuri nu au mai fost făcute, astfel că am considerat linia ca fiind închisă pe termen nedeterminat, la fel ca alte ”surori” din județul Timiș precum Lovrin - Jimbolia, Lovrin - Nerău, Remetea Mică - Radna, Cărpiniș - Ionel, Buziaș - Gătaia - Jamul Mare, Jebel - Giera sau Jebel - Liebling. 

Cu toate acestea, la începutul anului 2024, cei de la CFR Infrastructură Timișoara ne-au informat că ”Se are in vedere alocarea de fonduri pentru începerea lucrărilor de reparații pe întrega distanță, lucrări ce vor putea începe anul acesta, linia urmând a se deschide doar după aducerea ei în parametri ce permit circulația în condiții de siguranță.” În continuare, CFR Infrastructură Timișoara mai punctează faptul că  ”linia respectivă a fost folosită de către operatorul privat RC CF TRANS Brașov până în Noiembrie când a fost predată înapoi către SRCF Timișoara.”

Stația de cale ferată Cenad văzută în 9 septembrie 2023
atunci când am parcurs cu trenul traseul Timișoara Nord - Cenad - Timișoara
© Flavius-Sebastian Ignea

Astfel, iată că sunt șanse mari ca secția Sânnicolaul Mare - Cenad să fie redeschisă în anul 2024. Linia Sânnicolaul Mare - Cenad a fost inaugurată în data de 21 decembrie 1903, astfel că anul trecut ea a împlinit 125 de ani de existență. 

Linia pornește din actuala stație Sânnicolaul Mare și continuă spre est, pentru câteva sute de metri fiind paralelă cu linia Sânnicolaul Mare Arad. Ulterior, cotește spre nord ocolind orașul în estul acestuia. La kilometrul 2,26 traversează Aranca. Urmează apoi o nouă cotire spre vest, calea ferată flancând zona de nord a orașului. La kilometrul 5,42 se află stația de cale ferată Sânnicolau Nord. Din acest punct, linia își schimbă direcția îndreptându-se spre nord-vest și mai apoi spre nord pentru ca, după 12,3 km să ajungă în dreptul stației de cale ferată Cenad, punctul terminus. 

În trecut, această cale ferată traversa râul Mureș la Cenad, trecea între localitățile Apátfalva și Magyarcsanád după care cotea spre vest, ajungând în stația de cale ferată  Apátfalva, acolo unde se realiza joncțiunea cu linia Makó - Mezőhegyes.

Nicio parte din textul și fotografiile articolului nu pot fi preluate fără acordul autorului și cu citarea sursei cu link activ către articol. 

© Flavius-Sebastian Ignea / 11 ianuarie 2024

Banatul mai pierde o cale ferată: inaugurată în 1910, linia Lovrin - Nerău s-a închis în anul 2022!

La începutul Primului Război Mondial, Banatul istoric avea o rețea de cale ferată ce totaliza o lungime de aproximativ 2000 km, fiind una din cele mai dense rețele feroviare din Europa. Mai mult de două treimi din localitățile regiunii aveau stație de cale ferată, fapt ce a dus și la dezvoltarea acestora. Astăzi, după mai bine de un secol, multe din aceste linii sunt dezafectate iar stațiile de cale ferată ... ei bine, unele din acestea nu mai există, din ele rămânând, în cazuri chiar fericite, doar fundația.

Calea ferată Lovrin - Nerău văzută în august 2021 la intersecția cu drumul național DN59 spre Teremia Mare. Imaginea a fost preluată de aici.

În data de 11 decembrie 2022 a intrat în vigoare noul mers al trenurilor și, odată cu el, linia Lovrin - Nerău a fost închisă traficului de călători. Se pare că nici RegioCălători și nici CFR Călători nu au mai vrut să opereze pe această linie ce făcea legătura între Lovrin și Nerău prin Gottlob, Comloșul Mare și Teremia Mare. Astfel, patru mari localități din Banat au rămas fără transport pe cale ferată și legătură către Timișoara.

Stația de cale ferată Nerău văzută în augst 2021. Imaginea a fost preluată de aici.

Cu o lungime de 27 km, linia Lovrin - Nerău a avut o istorie interesantă cu atât mai mult cu cât, înainte de Primul Război Mondial, traseul a fost diferit. Segmentul I Nerău - Teremia Mare a fost inaugurat în 29 mai 1910, el făcând parte din linia Kikinda - Teremia Mare - Nerău. Segmentul II Comloșul Mare - Lovrin a fost dat în folosință în același an, în data de 18 octombrie. Segmentul II făcea parte din linia Kikinda - Nakovo - Lunga - Comloșul Mare - Gottlob - Lovrin. 

Calea ferată Lovrin - Nerău văzută în apropiere de Comloșul Mare dinspre de pe drumul națioonal DN59C. Imaginea a fost preluată de aici.

După Primul Război Mondial, ambele segmente au fost secționate de nouă frontieră între România și Serbia astfel că administrați românească a construit Segmentul III Comloșul Mare - Teremia Mare, asigurând astfel legătura între Nerău și Lovrin, și mai departe, cu Timișoara. Acest al treilea segment a fost dat în exploatare în data de 15 septembrie 1927. Din păcate, la finalul anului 2022, toate cele trei segemnte au fost scoase din uz. Este o certitudine că, dacă CFR Călători nu va prelua linia, în decursul a câtorva ani, din această cale ferată nu va mai rămâne decât terasamentul.

Nicio parte din textul și fotografiile articolului nu pot fi preluate fără acordul autorului și cu citarea sursei cu link activ către articol. 

© Flavius-Sebastian Ignea / 15 ianuarie 2023

Calea ferată Timișoara - Cruceni (Modoș) - 125 de ani de la darea în exploatare!

În data de 31 iulie 2022 s-au împlinit 125 de ani la inaugurarea liniei de cale ferată Timișoara Iosefin (Nord) - Cruceni. În anul 1897, atunci când linia fost dată în folosință, ea unea capitala Banatului cu orașul Modoș, astăzi cunoscut sub numele de Jaša Tomić. În Modoș, linia ce venea de la Timișoara se întâlnea cu linia ce făcea legătura cu un alt important oraș al Banatului, Jimbolia. Din Modoș, continua o linie ce ajungea la Becicherecul Mare (Zrenjanin), unul din cele mai mari orașe din Banat. 

Calea ferată Timișoara - Cruceni văzută în halta Cebza spre Peciul Nou (iulie 2022) / Imaginea a fost preluată de aici.

Calea ferată Timișoara - Cruceni văzută la Rudna spre stația de cale ferată din localitate (iulie 2012) / Imaginea a fost preluată de aici.

Calea ferată Timișoara - Cruceni văzută la Cruceni spre localitate (iulie 2012) / Imaginea a fost preluată de aici.

Astăzi, la nivelul toamnei anului 2022, în Modoș nu mai există niciuna din cele trei căi ferate. În acest an a fost dezmembrată linia Modoș - Seceani, singura porțiune ce încă a mai fucționat în perioada comunistă. Linia Jimbolia - Modoș a devenit istorie după Primul Război Mondial iar segmentul Cruceni - Modoș a fost scos din uz tot după cea de-a doua conflagrație mondială. A rămas în utilizare linia Timișoara - Cruceni, ca o minune și o amintire a vremurilor de glorie a căilor ferate bănățene.

Linia Timișoara - Cruceni văzută la Sânmihaiul Român spre Timișoara (iulie 2012) / Imaginea a fost preluată de aici.

Linia pornește din Timișoara și traversează Canalul Bega pe Podul Modoș, numit astfel după localitatea cu care făcea legătura. Prima oprire este în Freidorf. Clădirea gării vechi există și în prezent însă actualmente se folosește Gara Timișoara Vest, clădire construită în perioada comunistă. În trecut, aici existau o multitudine de ramificații spre platforma industrială din sud-vestul Timișoarei. Una din ramificații măsura 1,96 km lungime, trecea prin curtea Fabricii de Zahăr și ajungea la Canalul Bega, având un traseu paralel cu acesta pe o distanță de câteva sute de metri. O altă ramificație deservea abatorul.

Următoarele stații de cale ferată sunt Utvin, Sânmihaiul Român și Parța. La Peciu Nou exista o fabrică de mobilă și un depozit de cherestea ce foloseau linia de cale ferată. Urmează apoi Cebza (satul este foarte departe de haltă), Giulvăz, Rudna și Cruceni. Între Rudna și Cruceni, în trecut exista halta Feodora. De aici, în drum drept, se trecea râul Timiș printr-un vad și se ajungea la satul Fodorhaus, astăzi dispărut. De la Cruceni, linia trecea peste Canalul Timișaț și ajungea la Modoș

La 125 de ani distanță, linia este operată de Regio Călători care încă mai asigură patru perechi de trenuri pe zi, linia fiind deci destul de utilizată. 

Căile ferate din Banat abandonate astăzi (FOTO) (Partea a IV-a): linia Caransebeș - Subcetate (1908)

Una din căile ferate cu cel mai mare potențial turistică după Oravița - Anina este linia Caransebeș - Subcetate, cale ferată ce a asigurat legătura între sudul Transilvaniei și Banat. Prima porțiune (Caransebeș - Bouțari) este inaugurată în 12 noiembrie 1908 iar tronsonul Bouțari - Subcetate este dat în folosință în același an, în data de 18 decembrie. 

Captură din filmul realizat de Ton Pruissen în anul 1969 / Sursa filmului: Rudolf Hanzelik / Imaginile au fost preluat de aici.

Linia pornea din Caransebeș,trecând peste râul Timiș și ocolind orașul prin nord. Existau două halte: Caransebeș Cazarmă și Caransebeș Țiglărie. La ieșirea din oraș existau ramificații spre zona industrială. Linia ocolea apoi Dealul Florilor și trecea prin halta Iaz. În continuare trecea la sud de Obreja iar înainte de satul Glimboca exista halta omonimă pentru ca în sat, halta să poarte numele de Bucium. După Glimboca, linia ajungea la Oțelul Roșu unde existau două ramificații spre combinat (una la vest de oraș și una prin oraș).

Captură din filmul realizat de Ton Pruissen în anul 1969 / Sursa filmului: Rudolf Hanzelik / Imaginile au fost preluat de aici.

Sectorul cu cremalieră / Captură din filmul realizat de Ton Pruissen în anul 1969 / Sursa filmului: Rudolf Hanzelik / Imaginile au fost preluat de aici.

După Oțelul Roșu urma stațiile de la Zăvoi și Voislova. Aceasta din urmă era importantă datorită faptului că aici ajungeau trenurile pe linia îngustă ce făcea legătura cu exploatarea de marmură de la Rușchița. Linia trecea apoi la nord de Vama Marga prin stația Marga ajungând în Băuțar cu stația Bouțari. Linia continua să urce trecând prin Bucova  și ajungând în cele din urmă la Poarta de Fier a Transilvaniei, la cota de 699,5 metri. Tot acolo se afla și halta Porțile de Fier.

Plecarea din Porțile de Fier spre Hațeg / Captură din filmul realizat de Ton Pruissen în anul 1969 / Sursa filmului: Rudolf Hanzelik / Imaginile au fost preluat de aici.

Din acel punct, linia începea să coboare, trecând la nord de Zeicani, Sarmizegetusa și Cârnești-Retezat, ajungând la Păclișa și Hațeg. La Hațeg exista o ramificație importantă spre zona industrială din sud-estul orașului, la fabrica de bere. De la Hațeg, linia ocolea Dealul Orlea (485 metri) și, în cele din urmă, ajungea la Subcetate. Linia a fost utilizată în forma prezentată (Caransebeș - Subcetate) până în anul 1978.

Stația Subcetate în anul 1969 / Captură din filmul realizat de Ton Pruissen / Sursa filmului: Rudolf Hanzelik / Imaginile au fost preluat de aici.

Începând cu anul 1978, circulația între Bouțari și Sarmizegetusa este sistată iar în anul 1995 este închis traficului de călători și sectorul Sarmizegetusa - Hațeg. Ulterior este închis și tronsonul Subcetate - Hațeg, rămânând în exploatare doar linia Caransebeș - Bouțari, linie ce în anul 2012 este închisă. Astfel, una din cele mai vechi și frumoase linii de cale ferată din Banat și România trec în uitare devenin o tristă memorie pentru toți cei care au circulat de-a lungul timpului între Banat și Transilvania prin Poarta de Fier.

Stația Bouțari în anul 1969 / Captură din filmul realizat de Ton Pruissen / Sursa filmului: Rudolf Hanzelik / Imaginile au fost preluat de aici.

Linia Caransebeș - Subcetate văzută la intrarea în Obreja spre Caransebeș (septembrie 2021) / Imaginea a fost preluată de aici.

Halta Bucium (septembrie 2021) / Imaginea a fost preluată de aici.

Linia Caransebeș - Subcetate văzută în Oțelul Roșu spre Glimboca pe strada Progresul (septembrie 2021) / Imaginea a fost preluată de aici.

Linia Caransebeș - Subcetate văzută în zona stației de cale ferată de la Oțelul Roșu (septembrie 2021) / Imaginea a fost preluată de aici.

Terasamentul linie la Băuțar (septembrie 2021) / Imaginea a fost preluată de aici.

Magazii din Hațeg (septembrie 2021) / Imaginea a fost preluată de aici.

Magazii din Hațeg și o parte din vechile linii de cale ferată (septembrie 2012) / Imaginea a fost preluată de aici.

Pe aici ocolea linia Subcetate - Hațeg Dealul Orlea (aprilie 2021) / Imaginea a fost preluată de aici.

Stația de cale ferată Subcetate (aprilie 2021) / Imaginea a fost preluată de aici.

Căile ferate din Banat abandonate astăzi (FOTO) (Partea a III-a): linia Buziaș - Gătaia - Jamul Mare (1896-1898)

Istoria acestei căi ferate începe în anul 1896 atunci când este dat în folosință tronsonul Gătaia - Jamul Mare, linia continuând până la Vârșeț. Doi ani mai târziu, în anul 1898, este inaugurată și secțiunea Gătaia Buziaș precum și continuarea liniei: Buziaș - Lugoj - Ilia. Astfel, administrația austro-ungară a realizat o magistrală secundară ce unea Transilvania și Sudul Banatului pornind de la Ilia și până în Vârșeț iar de acolo mai departe spre Baziaș și Pancevo, două mari porturi ale Banatului.

Calea ferată Buziaș - Gătaia - Jamul Mare văzută în iulie 2012 și iulie 2022 la Tormac spre Buziaș / Imaginile au fost preluate de aici.

Linia a funcționat astfel până după Primul Război Mondial când, după trasarea frontierelor, segmentul Jamul Mare - Vârșeț a fost secționat. Astfel, începând de atunci și până în 2015, trenurile au circulat numai între Buziaș și Jamul Mare. Gătaia și Buziașul au rămas până în acel an noduri de cale ferată și nu simple stații de tranzit, așa cum sunt în prezent.

Calea ferată Buziaș - Gătaia - Jamul Mare văzută la Nițchidorf spre localitate (iulie 2012). Linia era încă funcțională / Imaginea a fost preluată de aici.

Calea ferată Buziaș - Gătaia - Jamul Mare văzută la Nițchidorf spre Buziaș (iulie 2012). Linia era încă funcțională / Imaginea a fost preluată de aici.

Astăzi, linia este de nerecunoscut datorită faptului că vegetația a pus stăpânire pe rambleu. În munte puncte, șinele și traversele nu se mai observă deloc. Deși făcea legătura între localități cu un număr mare de locuitori, Căile Ferate Române au considerat că nu se mai justifică reluarea traficului de călători după plecarea celor de la Regio Călători, astfel că și această linie a Banatului este astăzi doar o poveste și o amintire pentru cei care, zeci de ani, au făcut naveta între Buziaș și Jamul Mare.

Calea ferată Buziaș - Gătaia - Jamul Mare văzută la Tormac spre localitate (iulie 2021). Linia nu mai era folosită. În fundal se remarcă stația de cale ferată din sat / Imaginea a fost preluată de aici.

Calea ferată Buziaș - Gătaia - Jamul Mare la intrarea în Gătaia dinspre Buziaș (martie 2022) / Imaginea a fost preluată de aici.

Calea ferată Buziaș - Gătaia - Jamul Mare la intrarea în Gătaia dinspre Buziaș văzută spre localitate (martie 2022) / Imaginea a fost preluată de aici.

Cantonul de la intersecția căii ferate Buziaș - Gătaia - Jamul Mare cu drumul județean DJ588 la ieșirea din Gătaia spre Jamul Mare (iunie 2022) / Imaginea a fost preluată de aici.

Capătul liniei Buziaș - Gătaia - Jamul Mare (iunie 2022). În fundal se observă stația de cale ferată Jamul Mare (stânga) și Dealurile Vârșețului / Imaginea a fost preluată de aici.

A fost odată ca niciodată: calea ferată Caransebeş - Subcetate

Într-o ţară care îşi respectă trecutul şi care pune preţ pe dezvoltarea zonelor turistice, calea ferată Caransebeş - Haţeg ar fi fost astăzi o atracţie turistică de importanţă naţională. Din păcate, linia fiind în România, a fost dezafectată şi uitată. O construcţie tehnică ce ar fi reprezentat o mândrie pentru orice ţară normală este astăzi furată, bucată cu bucată. Vechile staţii de cale ferată sunt în ruină, elementele tehnice auxiliare au dispărut, la fel ca şinele de cale ferată.

Tren în staţia de cale ferată Zăicani, pe tronsonul Bouţari - Haţeg, undeva la începutul anilor 1970. Staţia se afla la kilometrul 51,17 din cei 76,93 km între Caransebeş şi Subcetate

Pe 12 noiembrie 1908 a fost inaugurat tronsonul Caransebeş - Bouţari, linie ce măsura aproape 38 km. La scurt timp, în data de 18 decembrie 1908 a fost dat în folosinţă şi tronsonul Bouţari - Subcetate în lungime de 38,3 km, acest sector fiind dotat cu cremalieră pentru a facilita tracţiunea trenurilor într-un sector cu o pantă deosebit de ridicată.

În anul 1978, segmentul de cale ferată cuprins între Bouţari şi Sarmizegetusa este închis. Urmează, în anul 1995, închiderea tronsonului Subcetate - Haţeg. În cele din urmă, în anul 2012 este închis şi tronsonul Caransebeş - Bouţari. Astfel, una din cele mai frumoase căi ferate din România este trecută în uitare, fiind abandonată.

Notă: informațiile de natură cronologică a fost preluate din lucrarea ”Cronica ilustrată a Regionalei C.F. Timișoara” editată de domnul Valentin Ivănescu în anul 2009.

Nicio parte din textul și fotografiile articolului nu pot fi preluate fără acordul autorului și cu citarea sursei cu link activ către articol. 

© Flavius-Sebastian Ignea / 14 octombrie 2021