De-a lungul timpului, despre castelul familiei Bissingen din Iam am reușit să găsesc foarte puține informații. Dr. Bodor Antal amintea în lucrarea Temesvár és délmagyarország múltja, jelen közállapotai és turistikai leírása publicată în anul 1907 la Timișoara faptul că la Iam există castelul și parcul familiei Bissingen și, în apropierea reședinței nobiliare, rstaurantul și Mielul Alb.
O altă informație sumară am găsit-o în revitsa Szociográfiai irodalmunk történetéből apărut în anul 2002. În articolul Udvarszállás (Dobričevo), egy jugoszláviai magyar nyelvsziget (tanulmány) scris de Mohai Margit este amintit faptul că Contele Ferdinand Bissingen-Nippenburg, descendent al unei vechi familii nobiliare de origine săsească, a primit satele Jám și Mercsina din județul Krassószörény ca donație regală în 1819. Se poate astfel deduce faptul că reședința nobiliară a fost construită după anul 1820, ea existând și în anul 1907.
Castelul Bissingen-Nippenburg din Iam în jurul anului 1910. |
Ziarul Pesti Napló din Budapesta, publică în ediția din 18 aprilie 1893 anunțul decesului contelui Bissingen Nándor din cauza gripei, în castelul său din Iam. În anunț se mai arată că Bissingen Nándor petrecuse iarna la Merano (Italia), întorcându-se la Iam cu aproximativ două săptămâni înainte de deces. Contele urma să fie înmormântat în cripta familiei din Oravița. Nándor Bissingen (Kippenburg) s-a născut în data de 4 august 1820 la Pehamberg (Württemberg).
Aspect din Iam în jurul anului 1900. Se remarcă românii în port popular tradițional. De observat și șolocaturile de la ferestre dar și poarta de lemn a casei ce pare a fi un magazin. |
Din lucrarea Magyar nemzetségi zsebkönyv 1. Főrangú családok (Budapesta, 1888) aflăm faptul că Bissingen Nándor Gáspár a fost cel de-al cincilea copil al lui Ferdinand Bissingen-Nippenburg. Nándor Gáspár s-a căsătorit cu Meraviglia-Crivelli la 12 martie 1853 însă căsnicia nu a durat foarte mult datorită faptului că Meraviglia a murit în 5 martie 1884, la Iam.
În afară de aceste informații, materialele cartografice oferă date exacte privind localizarea reședinței nobiliare în cadrul localității Iam. Dacă pe a Doua Ridicare Topografică Habsburgică nu apare marcat castelul, pe cea de-a Treia Ridicare Topografică Austro-Ungară (1869-1887) castelul este cartat utilizându-se toponimul Schl. de la germanul schloss (castel).
Localizarea castelului Bissingen-Nippenburg din Iam marcată pe a Treia Ridicare Topografică Austro-Ungară (1869-1887). Harta a fost preluată de aici. |
Se observă faptul că reședința nobiliară este localizată în partea de nord-est a satului Iam, foarte aproape de râul Vicinic, într-o zonă mai retrasă. Alegerea acestei locații poate fi jusitificată și de faptul că familia a dorit să ridice un castel mai departe de linia de cale ferată ce făcea pe atunci legătura între Oravița și Baziaș. La vest de domeniu și aproape de castel curgea pârâul Iamului, astfel că domeniul era limitat la nord și la vest de cursuri de apă ce puteau reprezenta o amenințare.
Presupunerea mea personală este aceea că reședința nobiliară a fost graf afectată de inundațiile din anul 1912, castelul fiind puternic lovit de apele furioase care s-au scurs de pe dealuri și care au făcut cu Vicinicul să iasă din albie și să inunde totul în cale. La distrugeri a contribuit și pârâul Iamului care a inundat complet zona.
Pe Hărțile Topografice Militare la scara de 1:25:000 realizate în anul 1975, apare în zonă marcată o magazie care, cel mai probabil, a reprezentat una din anexele domeniului nobiliar, clădire ce astăzi nu mai există. Astăzi, vechiul parc al familiei este delimitat de digul stâng al pârului Vicinic, digul drept al pârâului Iam și de drumul județean DJ573A ce asigură legătura cu satul Ciortea.
Parcul castelului Bissingen-Nippenburg în prezent (imagine satelitară din anul 2021 / Google Earth Pro) |
No comments:
Post a Comment