Motivul pentru care nu mai circulă trenurile între România și Serbia (Timișoara - Vârșeț)

Iată răspunsul oficial primit în 31 ianuarie 2024 de la CFR Călători legat de lipsa unui tren care să asigure legătura feroviară între România și Serbia, mai exact între Timișoara Nord și Vârșeț. În trecut, ne amintim faptul că o altă legătură feroviară era și cea între Jimbolia și Kikinda, linie închisă și ea traficului de călători de mai mulți ani.

Calea ferată Timișoara Nord - Vârșeț văzută în Serbia, la Vârșeț, spre Timișoara, la intersecția acesteia cu strada Dejan Brankov. Linia din dreapta era cea care, acum zeci de ani, ajungea la Jamul Mare și, de acolo, mai departe, forma magistrala Gătaia - Buziaș - Lugoj - Ilia (Google Street View, septembrie 2014)

În prezent, între România și Serbia nu este asigurat transportul feroviar cu trenuri de călători, fiind suspendată circulația trenurilor internaționale începând cu data de 01 august 2017, urmare refuzului părții sârbe de a plăti cheltuielile cu tracţiunea.

Mai mult, şi discuţiile ulterioare purtate cu operatorul feroviar sârb, confirmă punctul de vedere exprimat de către aceştia în momentul reluării negocierii, în fapt, neacceptarea de către partea sârbă a plăţii prestaţiilor de tracţiune pe frontieră, chiar şi în condiţiile reluării circulaţiei.

Astfel, toate convenţiile care se încheie între operatorii feroviari naţionali de transport ( ex: CFR Călători – BZD, CFR Călători – MAV Start), stabilesc clar modalitatea în care cel care angrenează cheltuieli cu operarea pe teritoriul celuilalt operator feroviar îşi va recupera costurile de tracţiune, fiind condiţii definitorii.

Este de menţionat şi faptul că partea sârbă, înregistrează din anii anteriori, o restanţă la plata prestaţiei de operare pe frontieră. Precizăm că CFR Călători este în continuare deschisă discuțiilor cu partea sârbă în scopul negocierii reluării traficului feroviar de călători între România și Serbia, în condiții de echilibru financiar.

Nicio parte din textul și fotografiile articolului nu pot fi preluate fără acordul autorului și cu citarea sursei cu link activ către articol. 

© Flavius-Sebastian Ignea / 4 februarie 2024

Calea ferată Timișoara - Cruceni (Modoș) - 125 de ani de la darea în exploatare!

În data de 31 iulie 2022 s-au împlinit 125 de ani la inaugurarea liniei de cale ferată Timișoara Iosefin (Nord) - Cruceni. În anul 1897, atunci când linia fost dată în folosință, ea unea capitala Banatului cu orașul Modoș, astăzi cunoscut sub numele de Jaša Tomić. În Modoș, linia ce venea de la Timișoara se întâlnea cu linia ce făcea legătura cu un alt important oraș al Banatului, Jimbolia. Din Modoș, continua o linie ce ajungea la Becicherecul Mare (Zrenjanin), unul din cele mai mari orașe din Banat. 

Calea ferată Timișoara - Cruceni văzută în halta Cebza spre Peciul Nou (iulie 2022) / Imaginea a fost preluată de aici.

Calea ferată Timișoara - Cruceni văzută la Rudna spre stația de cale ferată din localitate (iulie 2012) / Imaginea a fost preluată de aici.

Calea ferată Timișoara - Cruceni văzută la Cruceni spre localitate (iulie 2012) / Imaginea a fost preluată de aici.

Astăzi, la nivelul toamnei anului 2022, în Modoș nu mai există niciuna din cele trei căi ferate. În acest an a fost dezmembrată linia Modoș - Seceani, singura porțiune ce încă a mai fucționat în perioada comunistă. Linia Jimbolia - Modoș a devenit istorie după Primul Război Mondial iar segmentul Cruceni - Modoș a fost scos din uz tot după cea de-a doua conflagrație mondială. A rămas în utilizare linia Timișoara - Cruceni, ca o minune și o amintire a vremurilor de glorie a căilor ferate bănățene.

Linia Timișoara - Cruceni văzută la Sânmihaiul Român spre Timișoara (iulie 2012) / Imaginea a fost preluată de aici.

Linia pornește din Timișoara și traversează Canalul Bega pe Podul Modoș, numit astfel după localitatea cu care făcea legătura. Prima oprire este în Freidorf. Clădirea gării vechi există și în prezent însă actualmente se folosește Gara Timișoara Vest, clădire construită în perioada comunistă. În trecut, aici existau o multitudine de ramificații spre platforma industrială din sud-vestul Timișoarei. Una din ramificații măsura 1,96 km lungime, trecea prin curtea Fabricii de Zahăr și ajungea la Canalul Bega, având un traseu paralel cu acesta pe o distanță de câteva sute de metri. O altă ramificație deservea abatorul.

Următoarele stații de cale ferată sunt Utvin, Sânmihaiul Român și Parța. La Peciu Nou exista o fabrică de mobilă și un depozit de cherestea ce foloseau linia de cale ferată. Urmează apoi Cebza (satul este foarte departe de haltă), Giulvăz, Rudna și Cruceni. Între Rudna și Cruceni, în trecut exista halta Feodora. De aici, în drum drept, se trecea râul Timiș printr-un vad și se ajungea la satul Fodorhaus, astăzi dispărut. De la Cruceni, linia trecea peste Canalul Timișaț și ajungea la Modoș

La 125 de ani distanță, linia este operată de Regio Călători care încă mai asigură patru perechi de trenuri pe zi, linia fiind deci destul de utilizată.