Românii la Triplex Confinium: au fost primii și au ajuns ultimii!

Punctul de trecere a frontierei în Serbia și Ungaria văzut din România, în anul 2021. Imaginea a fost preluată de aici.

La intervale de timp aproximativ egale, administrația județeană reia o temă dragă bănățenilor: deschiderea unui punct de trecere a frontierei în zona Triplex Confinium, acolo unde se întâlnesc granițele, Ungariei, Serbiei și României. În anul 2007, imaginile satelitare nu surprind niciun fel de infrastructură în zonă, în niciunul din cele trei state. Se observă monumentul Triplex Confinium și, pe teritoriul sârbesc, un turn de metal folosit de grăniceri pentru supravegherea frontierei.

Zona Triplex Confinium în anul 2007

După anul 2007, autoritățile românești, surprinzător, încep construirea unui drum de acces la Triplex Confinium pornind din Beba Veche. Imaginile satelitare din anul 2011 surprind noua șosea din vestul țării precum. Drumul se oprește la limita între România și Serbia.

Zona Triplex Confinium în anul 2011

Drumul construit de români care se oprește la frontiera cu Serbia văzut în anul 2021 / Imaginea a fost preluată de aici.

În anul 2019, atât sârbii cât și maghiarii încep construirea unui drum care să lege cele două țări. Totodată, se construiește un nou punct de trecere a frontierei, pe teritoriul maghiar. Ungurii permit sârbilor să construiască pe teritoriul lor și punctul vamal sârbesc. În anul 2021, noul punct de trecere a frontierei între cele două țări vecine României este funcțional. Punctul se află la 20 de metri de monumentul Triplex Confinium.

Zona Triplex Confinium în anul 2021

Nicio parte din textul și fotografiile articolului nu pot fi preluate fără acordul autorului și cu citarea sursei cu link activ către articol. 

© Flavius-Sebastian Ignea / 9 iunie 2023

Unde se afla frontiera între Banat (Austro-Ungaria) și Oltenia (România)?

După semnarea Păcii de la de la Passarowitz în data de 21 iulie 1718, Imperiul Otoman pierde în favoarea Casei de Habsburg o serii de teritorii, inclusiv Banatul Timișoarei și o parte din Oltenia, însă aceasta din urmă este din nou integrată Imperiului Otoman în urma Tratatului de Belgrad din anul 1739. 

Astfel, între Banat și Oltenia fusese marcată o linie de frontieră ce despărțea Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman, într-o primă fază. Ulterior, frontiera marca limitele Imperiului Austro-Ungar pe de o parte și Regatului României pe de altă parte. Analizând o serie de materiale cartografice de epocă (foto 1) se poate observa că frontiera între Austro-Ungaria și România era localizată (pe cursul Dunării) înainte de localitatea Vârciorova, mergând dinspre Orșova spre Drobeta-Turnu Severin.

Foto 1. Zona de frontieră între Austro-Ungaria și România. Se observă insula Ada-Kaleh marcată cu toponimul Neu Orsova (Orșova Nouă) precum și linia de cale ferată Timișoara - Turnu Severin, undeva în jurul anului 1880

Celebra insulă Ada-Kaleh se afla în amonte de această limită, deci ea făcea parte din regiunea istorică Banat, fiind considerată teritoriu bănățean. Întreaga zonă a cunoscut o dezvoltare deosebită începând cu data de 1 mai 1879 atunci când calea ferată Timișoara - Lugoj - Caransebeș - Orșova a fost prelungită până la Vârciorova iar de aici, mai departe, a fost asigurată legătura feroviară cu România. În zona a fost construită una din cele mai mari stații de cale ferată din România (foto 2 și foto 3).

Foto 2. Stația de cale ferată de la Vârciorova văzută dinspre România. În dreapta imaginii se remarcă o serie de linii terminale (4 la număr) iar în centru se observă clădirea gării. În stânga sunt liniile de garare precum și cele care asigurau legătură cu Austro-Ungaria

Foto 3. Stația de cale ferată Vârciorova văzută dinspre Dunăre

Astăzi, dacă este să ne raportăm la geografia actuală a locului, frontiera între Banat și Oltenia poate fi considerat golful Bahna și cursul de apă omonim care se varsă în lacul de acumulare format în amonte de Sistemul Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I. Mai jos (foto 4) se poate observa zona reprezentată pe Hărțile Topografice Militare la scara de 1:25.000, după formarea lacului de acumulare. Astfel, limita a devenit golful Bahna. De subliniat faptul că actuala stație de cale ferată Vârciorova se află nu se află pe același amplasament cu vechea stație din fotografiile 2 și 3.

Foto 4. Golful Bahna văzut pe Hărțile Topografice Militare la scara de 1:25.000 realizate în anul 1975

Nicio parte din textul și fotografiile articolului nu pot fi preluate fără acordul autorului și cu citarea sursei cu link activ către articol. 

© Flavius-Sebastian Ignea / 11 ianuarie 2023

Cu bicicleta din România în Serbia: impresii fotografice de pe pista Timișoara - Zrenjanin (FOTO)

Pista de biciclete ce face legătura între Timișoara și Becicherecul Mare (Zrenjanin) a fost inaugurată oficial în data de 25 martie 2015. Din păcate, din acel momen și până în anul 2022 nu s-a putut trece din România în Serbia în lipsa unui punct de trecere a frontierei la Otelec. Anul acesta, între 24 și 25 septembrie, Consiliul Județean Timiș în colaborare cu Inspectoratul Teritorial Timișoara al Poliției de Frontieră au deschis un punct de trecere a frontierei provizoriu. S-a putut astfel pedala de la Timișoara până la Becicherecul Mare.

Personal, am străbătut în ziua de 25 septembrie 2022, o distanță totală de 106 km pornind Freidorf până în  localitatea sârbească Torak, un sat unde populația de etnie română este una însemnată și înapoi. Mai jos, câteva fotografii pe care le-am făcut pe traseu precum și impresiile pe care mi le-a lăsat partea sârbă a pistei ce leagă România de Serbia.

Borna de hotar A141 (stânga) și semnul ce indică începutul fâșiei de protecție a fontierei de stat. Din acest punct, pe malul stâng al Canalului Bega începe teritoriul Serbiei / © Flavius-Sebastian Ignea

Pista de biciclete în Serbia, imediat după trecerea frontierei / © Flavius-Sebastian Ignea

Sârbii au reușit să conserve mult mai bine vegetația de pe maluri: arborii nu au fost tăiați astfe că aceștia există și în lunca Begheiului cât și între câmpie și dig / © Flavius-Sebastian Ignea

Fără îndoială, pe partea sârbă, Canalul Bega arată mult mai bine decât în România, grație și arborilor ce străjuiesc cursul de apă / © Flavius-Sebastian Ignea

Podul de peste Canalul Bega din Torak. Se pare că pe sârbi, cel puțin pe unii din ei, nu-i deranjează afișarea denumirilor localităților și în alte limbi precum maghiara sau româna / © Flavius-Sebastian Ignea

Canalul Bega văzut de pe podul din Torak. Încă o dată, m-a impresionat vegetația atât de bogată și care aduce un plus de valoare întregului peisaj / © Flavius-Sebastian Ignea

Popas în apropiere de podul din Srpski Itebej. Din nou, remarc arborii. Pe partea românescă, niciun popas nu este umbrit de arbori, astfel că vara nu este tocmai o fericire să faci o oprire / © Flavius-Sebastian Ignea

Turnul folosit de grănicerii iugoslavi pentru supravegherea frontierei cu România, văzut dinspre Serbia. După se află frontiera cu România / © Flavius-Sebastian Ignea

Pista de biciclete și Canalul Bega văzute din turnul grănicerilor spre România. Se observă, în fundal, frontiera și cei 15 metri lipsă din pistă / © Flavius-Sebastian Ignea

La întoarcere, lângă podul din Otelec, un domn din localitate vindea kürtőskalács. După ce am străbătut peste 70 km, acest desert maghiar a fost o adevărată binecuvântare / © Flavius-Sebastian Ignea 

Nicio parte din textul și fotografiile articolului nu pot fi preluate fără acordul autorului și cu citarea sursei cu link activ către articol. 

© Flavius-Sebastian Ignea / 1 octombrie 2022