Printre lucrurile mai puțin cunoscute despre satele bănățene este și acela că unele localități erau specializate, între altele, în producția și prelucrarea primară a plantelor medicinale. Un foarte bun exemplu este cel al localității Otelec. Venind dinspre Pustiniș, pe partea dreaptă a drumului, înainte de a trece podul peste Canalul Bega, exista o vastă plantație de mentă.
 |
| Plantație de mentă (Mentha longifolia) / Imaginea a fost preluată de aici. |
 |
| Harta localității Otelec în anul 1975 realizată de Direcția Topografică Militară |
În anii socialismului, la Otelec existau și cazane în care se fierbea menta și produsele rezultate erau mai apoi utilizate în industria farmaceutică dar și în alte ramuri precum cea a fabricării ceaiurilor sau cea cosmetică. Mai mult, menta era utilizată și în industria chimică, ea fiind având rolul de colorant natural. Parfumul de mentă s-a risipit astăzi devenind amintire ...
S-a reușit astfel o diversificare a activităților agricole fapt ce a dus și la apariția de noi locuri de muncă. Și, dacă tot suntem la Otelec, putem trece în revistă și alte elemente locale ce astăzi au rămas doar în amintirea locuitorilor satului maghiar de pe malul stâng al Canalului Bega:
- Stația de Mecanizare a Agriculturii (S.M.A.);
- Moara de cereale;
- Plantația și unitatea de prelucrare a mentei;
- Stația de cale ferată (clădirea există, linia însă nu mai este folosită);
- Oficiul de Căpitănie Otelec (nu mai există nici clădirile, nici debarcaderul);
- Serele de la Podul de Piatră (6000 metri pătrați de sere);
- Plantația de viță-de-vie de la Pusta lui Nagi (peste 8 hectare);
Noi informații le-am primit în 19 septembrie 2022 de la doamna Sonia Egri; domnia sa informându-ne că plantațiile de mentă din Otelec au aparținut de Plafar Timișoara. Mai mult, doamna ne-a amintit și faptul că în afară de mentă, la Otelec s-a cultivat și coriandru. Părinții doamnei Sonia Egri au avut stupi de albine în zonă, în amintiri rămânând mierea bună și aromată produsă altădată la Otelec.
Ziarul ”Viața Economică” apărut în 6 iunie 1969 nota că ”Rezultatele obţinute de cooperativele agricole de producţie, care în anul trecut au cultivat mentă, sunt însă edificatoare: la frunze uscate au obţinut un beneficiu net de peste 6000 lei la ha, la spărturi de mentă circa 4500 lei la ha, iar la iarba proaspătă pentru ulei de mentă 4000 lei la ha. Aceste sume se dublează în cazul în care planta se cultivă în sistem irigat.
Astfel, C.A.P. Otelec — judeţul Timiş a realizat o producţie medie la ha de aproape trei ori mai mare pe cele 12 ha irigate, faţa de producţia medie obţinută de pe 38 ha neirigate. În anul 1969, în România se menta se cultiva anual pe o suprafață de numai 1000 ha din care doar 100 ha erau în sistem irigat."
În urma acestui articol din anul 1969 rezultă faptul că la Otelec se cultiva cu mentă o suprafață de 12 ha irigate, cel mai probabil cu apă din Canalul Bega. Astfel, în perioada comunistă, localitatea Otelec și-a consolidat renumele de producător de mentă și ulei de mentă.
Nicio parte din textul și fotografiile articolului nu pot fi preluate fără acordul autorului și cu citarea sursei cu link activ către articol.
© Flavius-Sebastian Ignea / 12 septembrie 2022
