Între legendă și realitate: povestea castelului familiei Csávossy din Bobda

După Primul Război Mondial, regiunea istorică a Banatului a pierdut, în diferite conjuncturi, zeci de reședințe nobiliare. Adevărate bijuterii arhitecturale au ajuns o ruină sau au fost complet rase de pe suprafața pământului. Din marile castele de la Jimbolia, Neudorf sau Beodra s-a ales praful. Au rămas câteva fotografii vechi și povești ce, de-a lungul timpului, s-au transformat în legende. Un caz similar este și cel al castelului familiei Csávossy din Bobda.

Lucrările la castelul din Bobda a fost finalizate în anul 1897, deci acum 125 de ani, după cum amintește Borovszky Samu în Torontál vármegye (Magyarország vármegyéi és városai, 1912). Castelul a fost construit de Gyula Csávossy și a servit drept reședință a familiei nibiliare de Csávossy alături de castelul de la Grănicerii (Csávos), astăzi demolat.

Una din legendele țesute în jurul acestui castel este aceea că întreaga clădire a fost demolată după inundațiile din anul 1932. Acest lucru este numai în parte adevărat: în martie 1932, în Banat au avut loc o serie de inundații datorate atât precipitațiilor abundente cât și topirii zăpezilor. Ziarul Dimineața din 26 martie 1932 informa că satele Beregsăul Mare, Cenei și Bobda fuseseră inundate de apele Canalului Bega Veche. A fost afectat și castelul familiei Csávossy însă nu într-o măsură atât de mare încât să-i fie afectată integritatea și să se decidă demolarea clădirii. 

Castelul din Bobda în anul 1910. Imaginea a fost preluată din monografia comitatului Torontal, lucrare coordonată de Borovszky Samu (Torontál vármegye - Magyarország vármegyéi és városai, 1912)

Adevărul despre pierderea castelului din Bobda este însă, cu totul altul. În numărul din 13 mai 1927, deci cu cinci ani înainte de inundațiile din anul 1932, Ziarul Dimineața publică un anunț prin care cititorii sunt informați că la Bobda există un castel de vânzare ”imediat din cauza afacerilor familiare”. În anunț se mai specifică faptul că edificiul are etaj, este compus ”din 12 mari camere parchetate, cameră de baie, de servitori şi din mare subsol de locuit şi de bucătărie.” 

Mai mult decât atât, castelul din Bobda avea sistem de alimentare cu apă, beneficia de electricitate și era conectat la rețeaua de telefonie a județului. În articol se mai arată că împreună cu reședința, este vândut și parcul în stil englezesc în suprafață de 8 iugăre dar și mobilierul din castel, mobilier despre care se amintește că se afla într-o stare ”neexcepțională”.

Parcul castelului apare cartat pe a Doua Ridicare Topografică Austro-Ungară (1809-1869). Existau aliniamente de arbori de o parte și de alta a căii centrale ce făcea legătura între extremitatea estică a parcului și cea vestică. Castel urma să fie construit undeva la jumătatea distanței, spre vest. 

Parcul din Bobda cartat pe a Doua Ridicare Topografică Austro-Ungară (1809-1869) / Harta a fost preluată de aici.

Se poate concluziona că problemele de natură financiară ale familiei Csávossy au condus la vânzarea castelului, dat fiind anunțul din anul 1927 iar inundațiile din anul 1932, dacă imobilul nu a fost vândut până atunci, au contribuit în mică măsură la pierderea acestei frumoase reședințe nobiliare. În aceleași condiții, Banatul a pierdut și castelul Csitó al familiei Csekonics de lângă Jimbolia.

Nicio parte din textul și fotografiile articolului nu pot fi preluate fără acordul autorului și cu citarea sursei cu link activ către articol.

 

© Flavius-Sebastian Ignea / 15 septembrie 2022