Pornim pe un drum al amintirilor din Dudeştii Vechi spre Cheglevici. Înainte de a intra în micul sat ce mai numără câteva sute de suflete, cotim la stânga pe un vechi drum de ţară, asemeni drumurilor din Banatul începutului de secol XX. Pusta bănăţeanţă ni se înfăţişează, cu toată impozanţa şi măreţia, care o mare galbenă, în care se înghesuie mii şi mii de spice de grâu şi culturi de porumb sau floarea soarelui. Parcurgem aproape 3 km când în faţa noastră încep să se vadă ruinele unui sat: Colonia Bulgară. În centrul aşezării, a rămas statornică, vechea biserică romano-catolică.
Puţine sunt astăzi informaţiile despre Colonia Bulgară, motiv pentru care în acest articol, încerc să pun cap la cap toate datele pe care le am despre acest sat aproape dispărut al Banatului. În monografia comitatului Torontal editată în anul 1910 de către Borovszky Samu se aminteşte faptul că satul a fost întemeiat în anul 1844, fiind una din cele mai nou-înfiinţate aşezări din Banat. Ún anul 1852, în centrul satului se construiește o capelă, aceasta putând fi observată și în harta de mai jos.
 |
| Colonia Bulgară în a doua jumătate a secolului al XIX-lea reprezentată pe a Doua Ridicare Topografică Militară a Imperiului Habsburgic - Austro-Ungar. |
La recensământul din anul 1880, Colonia Bulgară avea o populaţie de 508 locuitori. În anul 1890 populaţia creşte la 681 de persoane iar în anul 1900 ajunge la 702 locuitori. Ultimul recensământ din perioada Austro-Ungară, cel din anul 1910, indică o populaţie de 725 de locuitori din care 417 erau bulgari, 127 erau germani, 175 erau maghiari iar restul de 6 erau români. Astfel, putem afirma cu certitudine că în primii ani ai secolului al XX-lea, Colonia Bulgară era o aşezare în care bulgarii, germanii şi maghiarii trăiau în perfectă armonie, uniţi şi de religia romano-catolică ce a reprezentat un adevărat liant.
În anul 1912 este ridicată Biserica Romano-Catolică din centrul așezării, edificiu rămas și astăzi în picioare. Satul avea în acea perioadă 148 de case. Borovszky Samu aminteşte şi de faptul că în zona localităţii nu există niciun mare proprietar de pământ. Un alt element important din viața satului a fost cercul de lectură. După cum arată a Treia Ridicare Topografică Militară Austro-Ungară, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în zona Coloniei Bulgare existau mai multe ferme: Kriegna tanya se afla la vest de localitate, Weinerich la sud-vest iar la sud, Czervena. Astăzi, niciuna din aceste ferme nu mai există.
 |
| Colonia Bulgară la începutul secolului al XX-lea pe a Treia Ridicare Topografică Austro-Ungară |
În anul 1920, populaţia Coloniei Bulgare ajunge la 749 de persoane iar în anul 1930 la 830 de locuitori. Aceasta a fost şi perioada în care satul a fost cel mai populat. Datele arată că în localitate trăiau 351 de bulgari şi 335 de maghiari la care se adaugă 128 de germani şi 16 români. Populaţia bulgară începuse să scadă în timp ce etnicii maghiari au început să aibă o pondere mai ridicată. În anul 1941 populaţia scade la 729 de locuitori iar în anul 1956 la 533 de persoane. În anul 1966 satul mai număra 528 de suflete iar în anul 1977 recensământul indică un efectiv demografic de 308 persoane din care 208 maghiari. În anul 1992 în Colonia Bulgară trăiau 103 locuitori iar în anul 2002 numai 34. Ultimul recensământ, cel din anul 2011, indică o populaţie de numai 28 de locuitori.
Notă: informațiile demografice au fost preluate din lucrarea Erdély etnikai és felekezeti statisztikája: népszámlálási adatok 1850-2002 között / összeállította: Vol. 3: Arad, Krassó-Szörény, és Temes megye editată în anul 2011 de statisticianul maghiar Varga E. Árpád și publicată la Miercurea Ciuc de editura Pro Print. Informațiile privind istoricul așezării au fost preluate Borovszky Samu - Torontál vármegye (1912): TORONTÁL VÁRMEGYE KÖZSÉGEI - Irta Reiszig Ede dr. történetíró, a közp. szerk. biz. tagja. Kiegészítette Vende Aladár, a monográfia szerkesztője.
No comments:
Post a Comment