Panouri informative în patru limbi sau cum Deta a păstrat un strop din multiculturalitatea Banatului de altădată!

Puține orașe și chiar municipii - reședință de județ din România se pot mândri cu un parc atât de mare și bogat precum cel din Deta. Cu o suprafață de peste 17 hectare (fără terenul de fotbal) și un perimetru de aproximativ 2 km, parcul din Deta reprezintă o comoară a orașului și un adevărat ”plămân verde” pentru urbe. Pentru comparație, Parcul Botanic din Timișoara se întinde pe o suprafață de 8 ha, parcul din Deta fiind de două ori mai mare. 

Străbătut de apele nu mereu molcome și liniștite ale pârâului Birdeanca, parcul din Deta mai păstrează încă unele urme ale Banatului multicultural, Banatul de altădată. O clădire emblematică pentru parc este fostul restaurant, astăzi sală multifuncțională ridicată în anul 1908, deci acum 115 ani (foto 1). 

Foto 1. Fostul restaurant din parc, astăzi sală multifuncțională, construită în perioada administrației Austro-Ungare și inaugurată în anul 1908. Primarul orașului Deta era atunci Ludovic Meyer

Astăzi, după mai bine de un secol, clădirea a fost reabilitată. S-au păstrat și treptele rotunde care se pot vedea și în imaginile de altădată (foto 1) dar și în imaginile de astăzi (foto 2). Un fapt mai mult decât îmbucurător este acela că Deta și-a păstrat caracterul multietnic, astfel că panourile de informare turistică prezintă texte în patru limbi: română, maghiară, germană și engleză (foto 3) fapt ce nu poate decât să bucure vizitatorii parcului și a orașului.

Foto 2. Sala multifuncțională văzută la finalul anului 2022 
 © Flavius-Sebastian Ignea

Foto 3. Panou informativ în patru limbi: română, maghiară, germană și engleză 
 © Flavius-Sebastian Ignea

Tot în parcul orașului se află un panou informativ ce prezintă dumbrăveanca (Coracias garrulus), o pasăre protejată prin lege și care trăiește în pusta Banatului, fiind des întâlnită în zona orașului Deta. Panoul prezintă atât un text în limba română cât și traducerea acestuia în limba maghiară (foto. 4).

Foto 4. Panou informativ în limbile română și maghiară privind dumbrăveanca
 © Flavius-Sebastian Ignea

Tot în parcul din Deta, vizitatorii pot remarca și un copac special: copacul prieteniei / Baum dern Freundschaft / a barátság fája plantat în anul 2020. În fața copacului a fost amplasată o placă pe care se găsesc inscripții în trei limbi: germană, română și maghiară (foto 5 și foto 6).

Foto 5. Copacul prieteniei / Baum dern Freundschaft / a barátság fája
 © Flavius-Sebastian Ignea

Foto 6. Placa trilingvă amplasată în fața copacului prieteniei în anul 2020
 © Flavius-Sebastian Ignea

Un monument cu totul special dar a cărui istorie este mai puțin cunoscută este unul (foto 7) din cele patru ornamente existente pe vechea biserică parohială romano-catolică din Deta, edificiu demolat la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu ridicarea noii biserici din centrul orașului. La baza unuia din aceste ornamente este inscripționat un text în limbile maghiară și germană în care se amintește că vechea biserică a fost construită în anul 1768 și a fost demolată în anul 1898 (foto 8). Ornamentele care se găsesc astăzi în parcul din Deta se aflau pe fațada lăcașului de cult.

Foto 7. Unul din ornamentele aflate pe vechea biserică romano-catolică din Deta
 © Flavius-Sebastian Ignea

Foto 8. Textul în limbile maghiară și germană de la baza monumentului
 © Flavius-Sebastian Ignea

Nicio parte din textul și fotografiile articolului nu pot fi preluate fără acordul autorului și cu citarea sursei cu link activ către articol. 

© Flavius-Sebastian Ignea / 11 ianuarie 2023

Neda Ukraden a concertat la Deta: ”Mulțumesc, România, pentru că mă iubiți!” (FOTO și VIDEO)

Platoul din parcul orașului Deta pe care a fost amplasată scena a fost mult prea mic pentru miile de persoane ce au venit să o vadă pe Neda Ukraden. De la 8 la 88 de ani, spectatorii s-au înghesuit s-o admire pe una din cele mai celebre cântărețe din spațiul ex-Iugoslav și, fără îndoială, cea mai iubită în România. Spun că Neda Ukraden este cea mai iubită în țara noastră pentru că a susținut, în ultimii ani, zeci de concerte în Banat și nu numai. Niciun alt cântăreț din spațiul ex-Iugoslav nu se apropie de acest palmares.

Neda Ukraden live pe scena din Parcul Orașului Deta în seara zilei de 30 iulie 2022 cu ocazia Zilelor Orașului Deta / © Flavius-Sebastian Ignea

După cum a afirmat și la Deta, Neda Ukraden iubește România iar românii, sârbii și alte etnii din Banat, o iubesc și o apreciază pentru tot ceea ce dăruiește publicului atunci când urcă pe scenă. Miile de persoane venite în seara zilei de 30 iulie 2022 la Deta demonstrează acest lucru. Mai trebuie spus și faptul că vremea a fost, cel puțin capricioasă. Asta nu i-a împiedicat pe locuitorii Detei, pe cei ai satelor din jur dar și pe locuitorii capitalei Banatului să meară în secularul parc al orașului, s-o vadă și să o asculte live pe Neda Ukraden.

Parcul orașului Deta a fost neîncăpător pentru miile de persoane venite să o vadă și să o asculte pe Neda Ukraden! / © Flavius-Sebastian Ignea

Neda a cântat melodii vechi dar și melodii noi. A cântat de două ori Zora Je (Zori de zi), melodia care a făcut-o celebră peste hotarele Iugoslaviei. Miile de oameni din parcul Detei au cântat alături de ea. O altă melodie cântată a fost hitul celor de la Novi Fosili, Za Ona Dobra Stara Vremena (Pentru vremurile bune de altădată). La 71 de ani, Neda Ukraden este o forță ce are încă multe de dăruit celor care iubesc muzica din spațiul ex-Iugoslav și care știu să aprecieze valori ale muzicii adevărate. 

Felicit pe această cale Primăria și Consiliul Local al Orașului Deta pentru inițiativa de a o invita pe Neda Ukraden să concerteze în cadrul Zilelor Orașului Deta. Având în vedere miile de oameni care s-au adunat în parc, inițiativa poate fi considerată una de succes! De asemenea, mi-a plăcut faptul că domnișoara care a prezentat evenimentul a prezentat-o pe Neda Ukraden și în limba sârbă, făcând-o pe artistă să se simtă și mai bine. Atenția la detalii contează! 

Nicio parte din textul și fotografiile articolului nu pot fi preluate fără acordul autorului și cu citarea sursei cu link activ către articol. 

© Flavius-Sebastian Ignea / 31 iulie 2022